Femei...

Let the world change you and you can change the world

Imaginea lui Che Guevara a devenit un cliseu, iar cei care ii poarta figura pe tricou stiu prea putine sau chiar aproape nimic despre acest personaj ajuns aproape legenda. Filmul "The Mororcycle Diaries" ("Jurnal de calatorie" pe romaneste) povesteste fascinanta calatorie prin America de Sud a lui Ernesto Guevara, student la medicina si a prietenului sau, Alberto Granado. Cei doi si motocicleta numita La Poderosa (The Mighty One) strabat 13000 de kilometri in cautare de aventura si distractie prin Argentina, Peru, Chile, Columbia si Venezuela.

Nu e deloc un film cu tenta politica , ci mai degraba mi-a dat impresia ca ar fi un documentar subtil si emotionant, o ilustratie fina a Americii Latine de acum 50 de ani, un drum initiatic al unui tanar de 23 de ani care, mai tarziu, va ajunge erou. Am calatorit alaturi de cei doi prin Buenos Aires, Machu Picchu, Cuzco, desertul Atacama, pe Amazon si am intrat intr-o colonie de bolnavi de lepra.

Nu stiu cat la suta reprezinta fictiune si cat este pur adevar, ceea ce m-a inacantat a fost ca am intrat in atmosfera filmului si n-am mai vrut sa ies din ea atunci cand s-a terminat.

P.S. Am facut greseala sa citesc cartea cu acelasi titlu scrisa de insusi Che si n-a mai avut acelasi farmec dupa ce am vazut filmul. Aveam tot timpul tendinta sa fac asocieri si comparatii cu scenele din film, care e mult mai poetic si mai simbolic decat relatarile putin cam lipsite de substanta din carte. E clar ca Che a avut mai mult talent in politica decat in literatura.

Film si muzica, muzica si film

Nu de mult timp, Clujul si Sibiul s-au delectat cu cateva proiectii de filme mute, acompaniate live de muzicieni francezi, germani, maghiari si romani. Ce poate fi mai placut? Din pacate, insa, nu avem parte prea des de ocazii ca aceasta, iar atunci cand apar, descoperim ca nu multa lume se inghesuie la astfel de manifestari.
Nu-i asa ca e mult mai placut sa vezi un film stand conforabil la tine acasa, pe canapeaua ta preferata sau in pat, sa poti manca, bea si fuma in voie, sa poti apasa pe butonul "pause" atunci cand vrei sa mergi la toaleta sau sa vorbesti la telefon, iar daca te ia somnul sa poti adormi linistit fara grija ca trebuie sa mai bati drumul pana acasa. De asta cinematografele noastre dispar incet-incet fara sa bagi de seama, poate doar atunci cand constati subit ca vechiul cinema din cartier unde te-ai sarutat prima oara sau in care faceai galagie in ultimul rand cu colegii de clasa s-a desfiintat, iar in locul lui a aparut fie o pizzerie, fie un sediu al PNG (pe bune!).
Revenind la filmele mute, atat de plictisitoare si desuete astazi, nu intentionez sa va conving ca sunt cele mai bune, ceea ce vreau sa arat e faptul ca sunt fermecatoare atunci cand le privesti la cinema. Doar atunci te poti bucura de atmosfera extraordinara pe care o creeaza muzica unui pian, violoncel, chitari sau chiar cea mixata de un DJ, se sunetele ce curg lin pe langa urechile tale, invaluind intreaga sala si facandu-te sa visezi cu ochii deschisi.
Filmele de astazi te impresioneaza cu efecte speciale care mai de care mai spectaculoase, cu actori mai mult decat celebri, dar si cu "soundtrack-uri" de milioane (de dolari ;P). Pentru mine, un film este foarte bun doar daca muzica de pe fundal imi gadila urechile in mod placut, vorba lui Caragiale, si daca la sfarsit lui nu plec atunci cand apare genericul, ci mai raman pe scaun ca sa ascult piesa de final.
Topul meu cu filme acompaniate de muzici frumoase ar arata cam asa:
1. Le fabuleux destin d'Amelie Poulain
2. Dancer In The Dark
3. Pulp Fiction
4. It's All Gone - Pete Tong
5. The Dreamers
6. 21 Grams
7. The Lake House
8. Vanilla Sky
9. Singing In The Rain
10. Natural Born Killers

Adevar sau provocare? Asa sa fie si cu iubirea?

Unii o dau in mintea copiilor la batranete, altii raman asa toata viata. Unii joaca dupa regulile altora, altii isi bat joc de ele si-si fac propriile jocuri. Unii se joaca cu iubirea, altii transforma jocul dragostei intr-un labirint de provocari si pariuri inocente.
Dragostea e un lucru foarte mare... si jucaus! Cap ou pas cap?

Paris, je t'aime!

O alta fata a Parisului prezentata prin 16 scurtmetraje ale unor regizori mai mult sau mai putin cunoscuti. O calatorie frumoasa printre emotii, sentimente, dezamagiri, iubiri noi, iubiri regasite, iubiri pierdute, iubiri imposibile ale unor personaje originale, atipice, obisnuite sau fantastice. O ilustratie incantatoare si sensibila a celui mai frumos, dar de cele mai multe ori greu de indurat, sentiment - iubirea.

The Dreamers

Va avertizez ca nu e un film care sa placa tuturor, insa eu am ramas placut impresionata de povestea celor trei tineri ce ajung sa-si descopere limitele pe fundalul unui Paris coplesit de revoltele studentesti din '68. Traind printre filmele de arta pe care le urmareau pe nerasulflate la Cinemateca si muzica lui Janice Joplin si Jimmy Hendrix, fratii Isabelle si Theo si prietenul lor american Matthew petrec singuri cateva zile in apartamentul labirintic al parintilor. Ce va urma va las pe voi sa descoperiti pentru ca ar fi pacat sa stric placerea vizionarii unui film de-a dreptul genial. Si, pe de alta parte, mai are rost sa mentionez ca e regizat de Bernardo Bertolucci?